În tradiția populară românească se crede că ouăle de Paște sunt purtătoare de puteri miraculoase: ele vindecă boli și protejează animalele din gospodărie. În dimineața primei zile de Paște, copiii sunt puși să se spele pe față cu apa dintr-un vas în care s-au pus dinainte un ou roșu și un ban de argint, pentru a fi tot anul sănătoși și rumeni la față, precum oul de Paște și curați precum argintul. Se crede, de asemenea, că oul rășu este apărător împotriva diavolului și pazește casa de farmece. Podgorenii, pentru a-și feri roadele de grindină, leagă primăvara vița-de-vie cu salcie de la Florii sau îngroapă un ou roșu, în Vinerea Mare.
Macedo-românii pun în fereastră ouă de la Paște, iar în Bucovina se crede că oul roșu este, alături de cruce, un simbol al biruinței împotriva Diavolului.
Cu ouă roșii se fac descântece pentru dureri de dinți, de urechi sau de gât. Ouăle roșii de bibilică se întrebuințează ca leac pentru mușcătura de șarpe și în farmece de dragoste. Ștergarul cu care au fost șterse ouăle înroșite se păstrează pentru că e bun la durerea de urechi. Cojile de ouă de la Paște trebuie să le dai pe vale, pe apă, ca să se ducă să dea de știre și Blajinilor că sosesc Paștele.
