Obiceiuri De Paste

 

 

Vopsirea sau incondeierea oualelor, innoirea hainelor si oferirea de cadouri  aduse de iepuras sunt cele mai cunoscute obiceiuri de Paste, alaturi de datini din unee regiuni, cumar fi stropitul fetelor pentru a ramane frumoase tot anul si impodobirea portilor  caselor in care sunt fete nemaritate.

 

Pentru romani, pregatirea Pastelui , inseamna, mai intai curatenia si bucatele care se fac in casa. ,,De curatenia de Paste”, orice gospodina, trebuie sa se achite in timp util, si sa aiba casa luna pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zilede sarbatoare.

Preparatelede Paste, care, in general, nu lipsesc de pe masa ouale rosii, drobul de mie, pasca si cozonacul. Ouale se vopsesc in Joia Mare, considerandu-se un pacat mare  orice lucru facut in casa vineri, cand la biserica are loc Prohodul.

La tara, romanii aleg oua proaspete de gaina si rata prin scufundarea lor in apa,  (ouale proaspete cad la fund, cele vechise ridica la suprafata) si pregatesc  uneltelede ornament. Cele mai vechi ,,condeie” au fost lumanarea –cu al carui capat incins la foc se deseneau pe oua anumite semne – si pana  de gasca. Oamenii topesc ceara de albine in care se adauga putin carbune pisat, incondeiaza ouale cu motive dorite si le pun apoi in vopsea pentru colorarea fondului. Loca se folosesc metode noi de decorare, mai mult sau mai putin legate de incondeierea cu ceara: oua pictate, decorate in relief, incondeiate cu frunze de plante, impodobite cu margele.

In comunitatile traditionale, ciocnitul oualelor se face dupa reguli care difera de la o zona a alta, dar, oricum, respectarea lor este obligatorie: cine are prima lovitura (de obicei, barbatul mai in varsta), ce parti ale oualor sa fie lovite, ciocanitul sa fie ,,pe luate”, ,,pe schimbate”, ,,pe vazute” sau ,,pe nevazute”. Ciocnesc mai intai sotii intre ei, apoi copiii cu parintii, dupa care parintii cu celelalte rude, cu prietenii si vecinii invitati la masa.

Si in Bulgaria, ca si in Romania, se obisnuieste ca ciocnitul  oualor sa se trnasforme  intr-o competitie intre meseni, cel mai rezistent ou fiind numit ,,borak” (,,luptator”, in bulgara).

In unele zone, cojile oualelor sunt aruncate pe pamant pentru fertilizarea holdelor, viilor si livezilor,se pastreaza pentru vraji sau descantece sau se pun in hrana animalelor.

Dupa sluja de Inviere de la miezul noptii, are loc prima masa de Paste in familie.

 

In prima zi de Pate, exista obiceiul ca toata familia sa se spele intr-un lighean in care au fost puse oua rosii si bani de argint sau de aur, crezantu-se ca toti vor fi astfel sanatosi si prosperi.

In zona Transilvaniei exista o serie de obiceiuri specifice, unul dintre acestea fiind stropirea fetelor si femeilor de catre baieti si barbati, in a doua zi de Paste. Scopul este ca acestea sa ramana frumoase tot timpul anului. Grupuri de sateni colinda prin sat pana seara tarziu, pentru ca nicio fata sa nu ramana nestropita. La origine, pentru stropti se foloseau galeti cu apa de izvor, simbolul purificarii inca din precrestinism, acestea fiind inlocuite in prezent cu sticlute de parfum. In unele sate exista si obiceiul impodobirii fantanilor cu oua coloratede Paste.

In Ardeal, tinerii obisnuiesc sa impodobeasca, de sambata noaptea, cu crengi de brad portile caselor unde locuiesc fete nemaritate. Fetele care au pandit toat noapteala ferestre stiu pe cine sa rasplateasca, astfel ca flacaii primesc in ziua de Paste bucate sau bani.

 

In Cehia si Slovacia, stropitul femeilorpoate fi inlocuit cu aplicarea unor lovituri usoare, cu un bici special, impletit din opt, 12 sau chiar 24 de ramuri de sacie sidecorat cu panglici colorate. Se crede, si in acest caz, ca femeile ,,curtate”, astfel, vor ramane frumoase si sanatoase, iar cele au fost neglijate se pot simti jignite.

Obiceiurile de Paste nu difera mult de la o zona a lumii la alta, ci tin, in special, de specificul gastronomic. Peste tot se prepara mancaruri traditionale, cum ar fi pasca la rusi si romani, Osterstollen in Germania, Baba Wielancona la polonezi. Cel mai des, aceste mancaruri sunt binecuvantate la biserica, alaturi de oua si carne,

In crestinismul timpuriu, cei care se botezau in timpul slujbei de Paste erau imbracati in alb. Ei purtau aceste vesminte intreaga saptamana, ca pe un simbol al noii lor vieti. Cei deja botezati nu purtau haine albe, ci numai noi, pentru a arata ca impartasescnoua viata a lui Hristos. In acest fel, obiceiul de a purta haine noi a deveni o traditie de Paste.

 

 

Iepurasul de Paste, este un simbol pagan, emblena a fertilitatii, asociat de crestini cu aparitiile lui Iisus dupa Inviere.

 

Prima mentionare a iepurasului ca simbol pascal apare in Germania, pana 1590. In unele regiuni din aceasta tara se credea , faptul ca, iepurasul aduce ouae rosii in Joia Mare si pe cele coorate altfel in noaptea dinaintea Pastelui.

 

 

Printre ale  simboluri ale Pastelui  se mai numara liliacul, expresie a puritatii, si fluturele, a caruia iesire din crisalida in alta forma aminteste de Invierea lui Iisus Hristos.

 

Si pentru ca romanilor Pastele  li s-a parut foarte important,au mai imaginat si alte ,,feluri de Pasti”. Peste o saptamana, dupa duminia Pastilor, in prima zi de  uni o parte din crestinii ortodocsi obisnuiesc sa sarbatoreasca Pastele Blajinior. Aceasta sarbatoare mai este numita si Prohoadele, Pastele Mortilor sau Lunea Mortilor, fiind dedicata sprititelor mosilor si stramosior.

170113-spring-easter-decor

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s